Pudra si Ceaiul

Home / Blog / Pudra si Ceaiul

Pentru plantutele proaspete si fragile, rasarite din seminte, pudra si apa de cenusa  aduc un aport de potasiu si fosfor, elemente necesare cresterii si dezvoltarii micutelor. Aceasta metoda traditionala are si alte beneficii : opreste difuzarea sporilor ciupercilor si previne atacul afidelor . 
„CENUŞA: îngăşământ mineral desăvârşit, minunăţie a naturii, născută din jale şi trup de lemne, praf de mântuire pentru ţărâna obidită, aduce binefacere şi primeneală în orice ogradă cu respect de pământ. S-a pregătit ea cu multe bunătăţi şi leacuri: are prin boccele mulţime de elemente din răbojul bătrânului chimist, Mendeleev, vreo 74 la număr: şi potasiu, şi fosfor sub formă numa bună de asimilat de pământurile mai acre din fire, ca să se molcomească, să devina primitoare de rod, are şi calciu, şi magneziu, fier, sulf şi zinc. A mai pus şi căteva microelemente, din cele trebuincioase legumelor, perenelor, dar si pomilor şi arbustilor dătători de fructe: bor, mangan, cupru, zinc, molibden şi nu mai continuu, că mai avem multe lucruri interesante de aflat.”
http://hobbygradina.ro/2012/03/22/cenusareasa-printesa-ograzii-cum-folosim-cenusa-gradina/

Daca metoda Cenusaresa nu va inspira incredere, puteti alege din variatele macerate, ceaiuri si alte solutii  :

Din cartea lui Sepp Holzer ”Permacultur”, partea a II-a

„Amestecul de ierburi, care îl folosesc frecvent cu plăcere, constă, de exemplu din urzică (Urtica dioica, Urtica urens – ele dau azotul) şi tătăneasă (Symphytium officinale – donează kaliu). La acestea mai adaog vetricea (Tanacetum vulgare), coada calului (Equisetum arvense) şi pelin (Artemisia absinthium). O asemenea infuzie este un bun îngrășământ şi sporeşte rezistenţa plantelor. În afară de aceasta, ea ajută în cazul infestării plantelor cu afide şi păianjenul acarian (roşu), în primul rând datorită pelinului. Dacă pe plantele mele sunt o mulţime de asemenea ”meseni”, atunci pur şi simplu măresc cantitatea de pelin din compoziţia infuziei până când nu primesc rezultatul scontat.”

Vasi si colectia sa 
Phlox si foaia de ceapa fertilizatoare
http://hobbygradina.ro/2012/03/03/foile-ceapa/

  

Phlox si tomata
http://hobbygradina.ro/2011/10/28/tainele-cultivarii-tomatelor-concluzii-55/
„Tomata ţine la silueta ei. Nu este o mare mancăcioasă, dar are pretenţii la bucate alese: azot, fosfor, potasiu, magneziu – în primul rând – urmate de bor, cupru mangan, fier. Azot – în cantitate moderată, altfel vom creşte o junglă de tomate fără fructe. Fosfor – în cantitate mai mică, dar obligatoriu. De el au nevoie rădăcinile, fructele şi seminţele. Atenţie, însă, sub 15 grade fosforul nu se mai asimilează de către plantă! Potasiul – este necesar în cantitate considerabilă, mai ales în perioada de pubertate şi adolescenţă a plantei. Potasiul ajută planta în lupta împotriva bolilor şi dăunătorilor, îi conferă rezistenţă la frig, creşte calitatea fructelor. Magneziul – în cantitate mare, mai ales în perioada de creştere şi rodire a fructelor. Borul şi manganul – în calitate de hrană, administrată prin stropirea frunzelor (nu la rădăcină); ajută la intensificarea înfloririi şi rodirii, grăbeşte coacerea fructelor.”

http://www.agrimedia.ro/5/post/2012/05/avem-nevoie-de-ingrasaminte-cu-potasiu.html

Pentru captarea luminii, necesara dezvoltarii micutelor, puteti folosi folie aurie sau argintie, asezata in spatele rasadurilor, ca aici  http://www.cmuntean.ro/site/diy/agricole/291-reflector-lumina-pentru-rasaduri 
Un fel de 🙂 ”Dolby home theater system” 
Pentru pastrarea umiditatii substratului, puteti sa mulciti pamantul cu acele plantei  coada calului, ramase din ceaiurile si maceratele de  mai sus. Evitati astfel si mucegaiul suparator si deteriorarea ghivecelor din materiale naturale.
Spor la treaba in continuare,
Mirelun

13 Comments

  • Foarte util tot ce-ai adunat in articolul asta, Mirela. Imi place sa folosesc cenusa in gradina, dar la rasaduri n-am incercat-o. Bine de stiut !
    Tataneasa inca o mai caut in flora autohtona … Din fericire pelinul e peste tot si o sa-mi adun pentru la vara, sigur o sa-mi trebuiasca, paianjenii rosii ma viziteaza des … Eu stiam de ceai din foi de dafin, ceapa si usturoi, acum o sa-i stropesc si cu pelin 🙂 Merci !!!

    • Tataneasa mi-a spus Vasi sa folosesc, incurajandu-ma asta vara cand am avut afide la dovlecei si trandafiri. :)Usturoi am folosit in cominatie cu zer de lapte, antifungic si hranire, imi amintesc ca era dimineata devreme si mirosea toata curtea incredibil de bine. Sa incerci niste zer pe o rosie oarecare, se transforma imediat intr-o printesa. Acum vecinii s-au obisnuit si cand stropesc cunosc meniul. Mai greu cu urzica :)Iti multumesc si eu!

    • Am gasit o doamna, care are o ferma in zona si are zer ramas de la branza iar cand i-am cerut, a fost extrem de mirata de destinatia necunoscuta ei si a venit sa vada gradina. O seara buna iti doresc!

    • Tataneasa nu gasesc. Adevarul este ca nici nu stiu cum arata. O sa investighez.
      M-am apucat sa pregatesc friptura, sa am motive sa fac cenusa :))
      Foarte bine sintetizat, Mirelun.
      M-am apucat sa studiez.
      Multumesc 🙂

    • Angeli stai putin, sa nu pui carbuni, doar crengi, lemn, frunze uscate si faci o mana de cenusa, ca iti ajunge. Fara carbuni si grasime:), doar un foc mic… si sa vina samanii, cu s de la sarpe. Cu drag si sanatate baiatului!

    • M-ai facut sa rad
      Nu faceam cu carbuni, dar mi s-a parut mai amuzant sa-i gasesc o alta utilitate focului.
      Ca altfel, o sa se uite un pic chioras vecinii la mine, ca fac foc de dragul focului :)))
      Aduc si o patura si ma apuc sa transmit mesaje :)))

  • Cenusa se pune foarte putina, si vreau sa imi spui daca nu ti-a afectat frunzele, pentru ca are o doza de rautate in ea…. 🙁
    Eu am pus pe frunzele de la fasolea verde, care avea pureci din aceeia negri si multi, dar spre toamna, si nu prea le-a convenit. Eu o combin cu pamantul si mai fac apa de cenusa, deci o folosesc si eu la maxim, dar nu pe frunze.
    Rasadurile tale arata " beton", sa-ti traiasca!!
    Pupici!

  • Multumesc pentru urare Vasi! Am pulverizat purin de urzica diluat(pentru azot) si la o diferenta de cateva zile am pudrat cu putina cenusa.Pana acum au mers bine si sunt zdravene, le tin la o temperatura de 17-18 grade ziua, in balcon si am vazut ca diferenta de temperatura intre noapte si zi le prieste. Astept vesti pe blogul tau ..si am o surpriza pentru tine:)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Gradina Mirelei Facebook Logo
error: Aceasta imagine este protejata la copiere!