Un suras in plina iarna

Home / Blog / Un suras in plina iarna

Botosel s-a jucat cu dopul de la sampanie, a ravasit cutia cu seminte si apoi a rontait frunzele dolicosului. Acum s-a asezat confortabil in geanta. 
Vrea sa plece la drum, sa vada gradina in zapada, mugurii de liliac si de ce nu… sa o intalneasca pe Brandusa.
„O zi insorita!” mi-a urat Dori dis-de-dimineata. 
Multumesc ! Chiar este !

  

Mirelun

13 Comments

  • Bună… dimineața!
    Mie îmi zic!
    Ăsta da început de săptămână! Sau sfârșit, habar n-am, am mai spus, cândva, pe când tărtărenii coceau tăblițe la soare, că am fost în vizită în Țara Minunilor, mai țin minte că nu Alice a fost gazda, e drept nu mi-am notat coordonatele, pe atunci era muuultă verdeață, lumină și eleganță!
    Așadar am nimerit aceeași țară în alt anotimp sau este o altă simeză cu fotografii?
    1) iedera – uluitoare prin detalii, culori, simboluri! ce e acolo? un fulger care hrănește carnea vegetală? o înfiorare electrică, în fața aparatului foto? ce simbol poate fi, lemn, sârmă ghimpată, viață? crucificare vegetală? viața care învinge totul? să-mi scoată cineva calculatorul din priză, nu mă pot opri din scris…
    2) motan, semințe, ghivece, jucării, fotoliu, cărți… un univers… un nucleu de univers, un rubayat…
    3) ce orizont larg, ce îndemn la zbor, ce amintiri din bărăgan (pentru mine), ce copac, punct de sprijin pentru privire, pentru gânduri… "dați-mi un punct de sprijin și răstorn lumea", scrie pe zăpada de altădată…
    4) cățelul alergând este o baladă fotografiată!
    5) mugurele e exponențial, e ca un panou maaaare, "ATENȚIE, EXPLOZIE DE PRIMĂVARĂ!"; să faci o probă, să vezi dacă aparatul tău mai face poze, m-am concentrat să-l deochi… telepatic, sunt nervos pe el de numa-numa! 🙂
    6) bucuria cățelului din ultima poză e o declarație, se aude până aici! 🙂

    Concluzie: îs invidios! Abia acum zic "bună dimineața" dar așa, cu ciudă! 🙂

    • 🙂
      Buna dimineata! Tie iti zic!
      Da, imi amintesc vizita. Rosiile erau verzi, necoapte 😀 si caisele erau in copac.

      Acum ce pot sa mai spun ?! Titlu – rusoica cu ochi senini, text – florentinul, poze – Mirelun. Bine?!
      P.S. Avem cumva acelasi tip de aparat foto? :))

    • 🙂 Bună dimineaţa, îţi răspund.
      Frumos titlu, ce titlu că e un hai-ku, o poezie într-un vers!

      Acelaşi aparat??? Nu cred! Al meu vede câmpuri, câini şi oi, al tău vede frumuseţi deosebite în spaţiu mic!

    • revin!
      am analizat atent urmele pe zăpadă, umbrele, ochii căţelului, reacţia iederei în momentul fotografierii!
      am dedus că nu există paznic al acestui tezaur vegetal!
      sunt specialist în sisteme de supraveghere, dacă e nevoie cunosc un sistem gata de instalare ca… paznic! 🙂
      să cer la compartimentul resurse umane al firmei mele dosarul respectiv?

  • Buna dimi soro… dar tu chiar vrei sa ma ofticesti cu toate alea intinse prin zapezi, ne dai asa cu pipeta, pui seminte da-l pui pe Botosel sa le pazeasca, deschizi poarta gradinii si ne..poftesti sa ne haleasca catelul, mai stiu eu ce balaurei ai ascuns prin tufe ca sa nu ne lasi sa ne atingem de mugurei si bine-nteles pleci la Brandusa sa vezi tu singura frumuseti de puf negru, individioaso. O saptamana frumoasa cu chef de munca si liniste-n suflet sa ai.

  • Sa nu zici ca le-ai facut cunostiinta?prima intalnire este de tatonare,sigur se vor intelege.
    Mai fa ceva intalniri si apoi Emil se indupleca sa o iei pe Brandusa,lui ii este frica ca il papa pe Botosica si nu mai are el jucarea.
    Eu vreau sa vin sa o zmotocesc nitel,prea are blana aia de zmotoceala.
    Si la mine am vazut muguri la Aronii si trandafirii de dulceata,vine,vine,Primavara…
    Crezi ca mai ai loc in lada si pentru semintele mele?trebuie sa te reprofilezi…
    Numai bine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Gradina Mirelei Facebook Logo
error: Aceasta imagine este protejata la copiere!